Continuăm încercarea de a sintetiza într-un program de "creaţie grafică", funcţiile de plotare din R - adoptând prototipul de funcţie următor:

plotart <- function(x, y = NULL,  # structuri de date cu 2 sau 4 vectori de coordonate
                    p = NULL, q = NULL,  # vectori de combinat cu vectorii de coordonate
                    drv = NULL,  # 'png', 'svg' (implicit: ecranul)
                    tip = 1,  # puncte, linii sau segmente (plot(), lines() sau segments())
                    asp = 1,  # "aspect-ratio"
                    grade = NULL,  # (opţional) funcţie de colorare, pentru smoothScatter()
                    ...  # parametri grafici de pasat funcţiilor implicate 
                   )  

Pentru a sesiza defectele unui program, în primul rând trebuie să compari rezultatul cu ceea ce ştii că trebuia să obţii. Dar programele de "creaţie grafică" produc de regulă rezultate pe care nu le poţi anticipa; totuşi - "imitarea" unor lucrări cunoscute (devenind astfel clar ce trebuie să obţii) facilitează şi în acest caz, depanarea şi punerea la punct a programului propriu.

Prezentăm şi speculăm prin două exerciţii (nelegate de statistică), parametrii grafici de bază din R.

Generăm un anumit număr de puncte având drept coordonate expresii simple de sin() şi cos(); cu funcţia smoothScatter() obţinem o estimare de densitate a punctelor, reliefată printr-o anumită gradare a culorilor de acoperire a unor zone; apoi, plotăm segmentele corespunzătoare perechilor de puncte.

Ideea este de a corela o histogramă verticală (pentru notele de la "Română") cu una orizontală ("Matematică"). ...dedesubtul diagonalei duse prin colţul (0,0) avem mult mai multă culoare decât deasupra, însemnând că pentru majoritatea elevilor notele la "Română" sunt mai mari decât cele de la "Matematică".